Comuna Ariniş este situată într-o zonă deluroasă din sud-vestul Maramureșului, în zona de contact a Dealurilor Asuajului cu Dealurile Sălajului, pe cursul superior al râului Sălaj, la confluenţa cu râul Tămăşeşti. Comuna Ariniș face parte din regiunea etnografică a Țării Chioarului, zonă de interfață a județelor Sălaj, Satu Mare și Maramureș. Este situată la numai 7 km de orașul Ulmeni, la 44 km de municipiul Baia Mare, reşedinţa judeţului şi la 13 km de Cehu-Silvaniei, cel mai apropiat oraş, aparţinând județului Sălaj.
Conform ultimului recensământ, din 2011, numărul total de persoane este de 1084. Dintre aceștia 931 sunt de naționalitate română, 114 maghiari și 3 romi. Comparativ cu recensământul din 2002, populația comunei este în creștere. În 2002 populația counei era de 702 locuitori, dintre care 570 români și 132 maghiari. Populația stabilită după religie în comuna Ariniș este următoarea: ortodocși 745, penticostali 94, greco catolici 148, baptiști 6, adventiști 8 și creștini după evanghelie 15.
Comuna Ariniș este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul. Gheorghe Mureșan. Consiliul local are următoarea componență pe partide politice:
Partidul Politic | Consilieri |
---|---|
Partidul Democrat Liberal | 1 consilieri |
Partidul România Mare | 2 consilieri |
Partitul Uniunea Națională pentru Progresul României | 2 consilieri |
Partidul Umanist Social Liberal | 3 consilieri |
Partidul Uniunea Democrată Maghiară din România | 1 consilieri |
Comuna Ariniș este atestată documentar din Evul Mediu. Pe lista monumentelor istorice, este înregistrată la Ministerul Culturii cu nr. de cod MM-I-s-B-04366, Aşezare sat ARINIŞ, "Sub ogrăzi”, Epoca bronzului, cultura Suciu de Sus. Crucile celtice, poartă pe de altă parte mărturii ale existenţei unui popor străvechi în aceste locuri. Satul Ariniş este atestat documentar din anul 1543 sub denumirea de «Egherhat». Numele localităţii provine probabil de la arinii aflaţi prin împrejurimi. Se spune că în timpul domniei principelui Bathori satul a ars, de unde a căpătat şi denumirea de «Arde-Hat». Atul Tămăşeşti, a doua localitate a comunei, este atestat documentar din anul 1424, având denumirea "Egerbegy". Satul Rodina este atestat documentar din anul 1956 sub această denumire şi a luat fiinţă prin unificarea celor două cătune care aparţineau de satele Asuaju de Jos şi Sălsig. Principala activitate economică din comună este agricultura, care se desfăşoară în 582 exploataţii agricole familiale pe o suprafaţă de 2246 ha teren agricol. Pe raza localităţii se află o fermă piscicolă, care asigură şi activităţi de pescuit sportiv. Satele din componență: Satul Ariniş este atestat documentar din anul 1543 sub denumirea de « Egherhat ». Numele localităţii provine probabil de la arinii aflaţi prin împrejurimi. Se spune că în timpul domniei principelui Bathori satul a ars, de unde a căpătat şi denumirea de « Arde-Hat ». În prezent, populaţia satului Ariniş este de 702 locuitori, dintre care 570 români şi 132 maghiari.
Principala activitate economică din comună este agricultura, care se desfăşoară în 582 exploataţii agricole familiale pe o suprafaţă de 2246 ha teren agricol. Septelul cuprinde un număr de 680 bovine, 72 ovine si caprine, 1220 porcine, 78 cai, 6427 pasari. Înzestrarea comunei cu maşini agricole cuprinde : 98 tractoare, 47 grape cu discuri, 81 pluguri, 29 semănători şi 18 combine pentru recoltat cereale păioase. Pe teritoriul comunei işi desfaăşoară activitatea numeroşi agenţi economici, cei mai importanţi fiind : SC Pregnant SRL, SC Codrina COM SRL, SC Timarus SRL, SC Arinisana SRL, SC CIUPAC SRL. Există de asemenea agenţi economici organizaţi în asociaţii familiale sau persoane fizice, având activităţi în domenii ca: distilării, producerea uleiului de floarea soarelui, tâmplărie, construcţii, comerţ, etc.
Alte activități economice sunt: tâmplărie, dulgherie, panificație, morărit, comerț. Pe lângă acestea, in comună se desfășoară și alte activități cum ar fi: creșterea animalelor, apicultură, legumicultura, cultura cerealelor.